Am auzit tot felul de pareri despre Paris pana sa ajung acolo. Ca este un oras foarte curat, cu adevarat european. Altii spuneau ca este un oras murdar care nu merita sa fie ridicat atata in slavi.Unii spun ca parizienii sunt niste oameni stilati si plini de buni simt. Altii ca sunt niste nesimtiti, care trateaza pe orice strain cu sictir. Cu aceste idei neclare am plecat la Paris, fara sa stiu la ce sa ma astept, dar cu un ghimpe in inima. Sa vedem realitatea asa cum am simtit-o pe propria piele. Orasul: Parisul este un oras mare cu o populatie foarte mare, peste 2.000.000 orasul propriu-zis si 12.000.000 in zona metropolitana. Daca luam in calcul numai orasul propriu-zis are o populatie cat capitala mandra a tarii noastre, Bucuresti. Dar aici se termina asemanarile. Parisul nu este un orasexcesiv de curat. Este un oras normal. In restaurante si la terase nu se fumeaza teoretic, adica nu exista scrumire pentru ca asta spune legea. Practic se fumeaza, iar in consecinta chistocurile se arunca pe jos. Dar asta este singura murdarie de pe strazi. Nu ai sa vezi niciodata hartii aruncate pe strada, peturi, saci de gunoi menajeri plini si late gunoaie ca la noi. Si asta nu pe arterele principale, ci si pe micile strazi de cartier. Sunt cosuri de gunoi la fiecare 50 de metri (pe toate strazile) si lumea nu se rusineaza sa le foloseasca. Practic, in comparatie cu Bucurestiul este super curat. Se poate bineinteles si mai bine. La metrou, desi este curat si, la fel, nu vezi gunoaie peste tot, miroase a urina. In rest este un oras ingrijit, cu multa verdeata. Practic unde a fost posibil s-a amenajat un parculet, spre deosebire de alte orase in care unde este un spatiu verde s-a incercat amenajarea unui mall sau a altei constructii vitale pentru acel oras. In acest moment se desfasoara o campanie care sa faca pe locuitori sa renunte la masini in schimbul transportului cu metroul sau cu biciclete, scutere, per pedes. Este o concentratie extrem de mare de scutere in oras, care insa pot fi conduse si fara a pune in pericol pe ceilalti, fara teribilismul conducatorilor de scutere de pe plaiurile mioritice. Oameni in toata firea, la costum si cravata mergeau ziua in amiaza mare la servici sau spre casa pe scuter sau bicicleta. Tinand cont de faptul ca este un oras vechi, cu strazi inguste aceasta este si solutia. In 3 zile am vazut 1-2 BMW-uri si 3-4 Mertane, in general in fata sediilor de mari firme. In rest, era plin de Fiat-uri, Citroen-uri, Peugeot-uri si Renault-uri de litraj mic. Oricum cu mijloacele de transport in comun poti ajunge oriunde. Reteaua de metrou (pe care am folosit-o intens) este extrem de bine pusa la punct. Ajunge aproape oriunde, nu intarzie, este curat. Scaunele erau imbracte cu un fel de plus care nu era taiat cu briceagul, scris cu mesaje “Ioana + Gheorgehe = Love”, la fel si peretii tunelurilor de acces pietonal. Tunelurile erau in schimb pline de grafitti. Este un oras dinamic, dar nu cum sunt orasele noastre. Este dinamic si plin de viata, pe cand ale noastre sunt parca personaje din “Noaptea Mortilor Vii”. Asta se datoreaza in mare parte si oamenilor. Oamenii: Oamenii sunt obisnuiti. fara fite de 2 lei, fara aere de buric al lumii. Poate cu ceva mai mult bun simt, incredere in ceilalti, mai liberi. Sa explic. Am trecut de cateva ori prin situatia de a intreba ceva, de a solicita ceva, de a ruga ceva. De fiecare data celalalt a incercat cat a putut sa ma ajute. indiferent ca eram strain, ca eram roman (uneori ma intrebau de unde sunt, cand isi dadeau seama ca sunt turist). Nu mi s-a intamplat sa vad reactie de genul “roman … hmm … cred ca am treaba … ia du-te tu …”. Am fost tratat politicos. Bineinteles asa i-am tratat si eu. Nu puteai sa intrebi de-a dreptul ce doreai sa afli. Spune frumos “scuzati-ma domnule, as dori sa stiu …” unui francez si te va ajuta. Am fost la cumparaturi in magazine mari si mici, mari galerii comerciale, magazine ale unor nume celebre sau in magazinase de cartier. In nici unul din cazuri nu am intalnit privirea plina de suspiciune a vanzatorului roman “daca vrea sa ma fure, ia uite cum se uita in magazin, cred ca vrea sa sterpeleasca ceva”. Se intampla sa fie magazine care aveau o parte din marfa expusa pe trotuar. Te duceai la vanzator sa ii spui ca te intereseaza ceva de acolo. iti spunea sa iti alegi ce doresti si sa vi inauntru sa platesti. Daca aveai nevoie de ajutor atunci venea sa iti ofere sprijinul sau. Nici prin cap nu parea sa le treaca ca ai putea sa iei marfa si sa pleci. Am fost la un magazin mare de bijuterii sa iau ceva pentru logodnica mea. Am cerut si mi s-a aratat tot ce am vrut fara sa ma simt urmarit pe motiv de genul “asta este dubios, cred ca vrea sa fure” desi nu eram imbracat la patru ace, nu paream genul care se scalda in bani. Eram in primul rand un client. In Romania daca cer sa imi arate 3 inele, mi se arata pe rand, nu pot sta toate pe tejghea ca “daca le fura”. Acolo se putea. M-a surprins cam neplacut curatenia lor corporala. Barbatii francezi nu se spala prea des. un dus la 4-5 zile este suficietn. Folosesc parfumuri tari care nu reusesc intotdeauna sa acopere niste lucruri. Marocanii sunt cei mai curati, dar asta si pentru ca sunt mai gagicari si asta impune si curatenie. Aici seamana cu mare parte din conationalii nostrii care au uitat ca exista sapun si care nici macar nu incearca sa acopere cu ceva mirosul. Pur si simplu put. Oamenii cand mergeau pe strada nu aveau aerul de suspiciune, de incordare pe care il au romanii nostrii. Am fost socat sa vad cat de linistiti erau, desi aveau si ei, ca toti oamenii, multe pe cap. Nu stiu exact cum sa ii descriu. Cel mai bine cred ca pot spune ca aratu liberi. Noi in 17 ani nu am invatat asta. Si s-ar putea sa nu o mai invatam vreodata. Nu am asistat la scandaluri, batai, injuraturi de mama si neam si alte chestii (cu o singura exceptie cand 2 negrii se luasera la bataie dimineata). Gastile de cartier cand se strangeau seara nu o faceau cu scopul “noi suntem tari, hai sa le aratam si la ceilalti, daca provocam pe cineva poate ii dam niste omor”. Se intalneau de parca erau intr-o fratie, una pasnica. Nu neg ca sunt si cartiere in care nu este bine sa te aventurezi nici macar ziua, cu atat mai mult noaptea. Dar la noi poti sa mergi si in centrul orasului si sa ajungi in ipostaza de victima. In trafic dadeau dovada de multa politete. nu am auzit in 3 zile nici un claxon. Astazi cand eram la munca in fata firmei, la semafor, smecherii care se grabeau claxonau de mama focului ca mai erau 3 secunde de rosu, iar primul de la stop (ce dobitoc!) nu plecase deja. Am ramas blocat. Uitasem cum este la noi. Pentru 3 zile am trait liber, am fost cu adevarat cetatean european. Am fost impresionat de ei ca oameni, indiferent de culoarea pielii erau la fel de amabili. Acum cand ma uit in jurul meu, vad cum este tara mea si imi aduc aminte cum era acolo nu pot sa zic nimic. Sunt fara cuvinte. Ba nu! Pot sa spun un lucru. Romania este tara foarte frumoasa. Pacat ca este locuita!
*Oferta valabila in perioada 10-30 septembrie 2007 in limita stocului.
). Fazele de genul “ma intorc din drum ca trecu’ pisica neagra prin fata mea”, “nu este bine sa ai oglinzi in dormitor ca se intampla chestii rele”, “sa nu spui numele lu’ Necuratu’ ca te ia dracu’”, etc sunt deosebit de interesante, dar sa vezi ca lumea inca le sustine cu tarie si isi ghideaza viata dupa ele … zau asa!!!! Pai de-asta am ars noi pe rug in perioada Inchizitiei? Sa ne intoarcem inapoi dupa mai bine de 600 de ani??? Cand vad cati bani fac ghicitoarele alea, toate adevarate urmase ale Mamei Omida si cati fraieri se duc la ele sa le scoata argintul viu, sa ii impreuneze cu sotul/sotia, sa ai aduca sotul/sotia acasa, etc … Fratilor, daca aveti bani si nu aveti ce face cu ei va astept la mine sa va ghicesc eu viitorul 
)))
Comentarii