Ghid electoral: Cine cadideaza in colegiile judetului Dolj?

30 noiembrie 2008. Alegeri parlamentare. Nu toata lumea stie istoria candidatilor la aceste alegeri. Prin amabilitatea Academiei Catavencu ni s-a oferit posibilitatea de a afla cine sunt ei si ce au facut pentru noi.

Ia si citeste neamule mai jos cine sunt candidatii din Dolj (Sursa: Academia Catavencu):

Senat

Eugen Georgescu (PD-L)
A făcut parte din personalul societăţii de stat de drumuri şi poduri subordonată Consiliului Judeţean, fiind la un moment dat directorul instituţiei, deşi avea, personal, o firmă concurentă. A părăsit PSD pentru PD. Au circulat şi controverse legate de legalitatea sumei de 5.600 de euro pe care o încasa lunar ca director, CJ anunţând că îi va cere lui Georgescu restituirea premiilor de 30.000 RON încasate pentru „merite deosebite“

Radu Berceanu (PD-L)
Colecţionar de NUP-uri, Radu Berceanu este unul dintre cei mai activi, dar şi controversaţi politicieni români. Fost ministru al Industriilor şi Comerţului, mai tîrziu al Construcţiilor şi Turismului, Berceanu a avut, în fiecare portofoliu, parte de momente care au stîrnit semne de întrebare. Pe linie parlamentară a ajuns până la vîrful Senatului, al cărui vicepreşedinte a fost, fără să renunţe, o perioadă, la statutul de administrator al uneia dintre firmele sale, situaţie care l-a plasat în postura de incompatibilitate; pierdut prin păienjenişul de firme şi domenii de activitate ale familiei, Berceanu a ratat şi declaraţiile de avere, discrepanţele dintre acestea aducîndu-l în atenţia comisiei de cercetare a averilor demnitarilor. Printre instanţele care s‑au preocupat de-a lungul vremii de soarta bunăstării lui Berceanu s-au numărat DNA, ANI şi Comisia parlamentară de abuzuri. Pe lista acuzaţiilor aduse de-a lungul anilor în care averea i-a prins dimensiuni consistente se regăseşte o paletă aproape completă de fraude economice, de la conflict de interese pînă la trafic cu maşini, de la datorii la stat şi reeşalonări pînă la rambursări de TVA, de la fals şi uz de fals pînă la spălare de bani, de la afaceri cu statul şi, implicit, conflicte de interese, pînă la privatizări dubioase şi contracte suspecte în preajma „băieţilor deştepţi“ din sectorul energetic, toate beneficiind de aferentele comisioane. Acuzaţiile merg pînă la trafic cu diamante şi trafic cu armament rusesc vîndut, în plin embargou, Iranului.

Constantin Iancu (PD-L)
Latifundiar, a fost implicat în tranzacţii suspecte intrate în atenţia instituţiilor de control ale statului. Pe numele lui Iancu s-a mai derulat şi o investigaţie pentru lipsire de libertate.

Mircea Geoană (PSD)
Nu a putut să justifice veniturile din declaraţia de avere, invocând surse prea puţin credibile. De numele lui se leagă afaceri imobiliare cu RAAPPS, prin intermediul unor inginerii la care a contribuit şi Primăria Bucureşti. Afacerile familiei Geoană se întind pe multe domenii (la o primă vedere, lemn, mobilă, imobiliare), bunăstarea recentă venind, conform declaraţiilor de avere, din reuşitele economice ale actualului şef al Crucii Roşii româneşti, Mihaela, soţia preşedintelui PSD şi preşedintele unei fundaţii foarte vizibile în preajma bogatei pieţe farmaceutice. Lui Mircea Geoană i se reproşează relaţii de afaceri neortodoxe şi sabotarea unor concurenţi; a fost, între altele, asociat cu privatizarea unor active ale Uzinexportimport, afacerea strategică a Securităţii, dar şi cu principalul partener extern al fostei Gospodării de Partid.

Lia Olguţa Vasilescu (PSD)
Fosta peremistă face parte din lotul parlamentarilor găzduiţi de RAAPPS. Preşedintă a Comisiei de învăţământ a Camerei şi fostă karatistă, a propus introducerea în şcoli a recursului la „forţa moderată“. Presa de la Bucureşti a făcut o asociere între funcţia parlamentară şi doctoratul în sociologie recent obţinut la Universitatea din Bucureşti.

Maria Antoaneta Dobrescu (PSD)
Senator în perioada 2000-2004, a devenit inspector general şcolar, prima măsură fiind înlăturarea funcţionarilor neafiliaţi PSD, pe fondul instaurării unui climat de tensiune în instituţie.

Călin Viorel (PNL)
Presa locală a scris despre contractele controversate de modernizare a Pieţei Gării din Craiova obţinute de firma la care candidatul liberal este administrator.

Camera Deputaţilor
Fost senator PRM, Lupoi a făcut parte dintr-o delegaţie de parlamentari români care s-au deplasat în Irak, în 2001. Ceea ce a dus la un scandal diplomatic, după ce în presă au apărut declaraţii pro-Saddam ale parlamentarilor români. Este implicat în scandalul „Chiriile parlamentarilor“: deţine locuinţă în Bucureşti, dar cere şi primeşte lunar o mie de dolari de la Parlament pentru a-şi plăti chiria tot în Bucureşti.

Stelian Voinea (PD-L)
Migrator: PSD, PNL, PNL, PD-L.

Maria Schütz (PSD)
A fost trimisă în judecată de DNA la sfîrşitul lui 2007, alături de alte trei persoane, acuzată fiind că a fraudat Orser Oradea şi Sere Codlea cu peste cinci milioane de euro, prin societăţile pe care le controla. Printre metodele favorite de îmbogăţire ale Mariei Schütz se numără şi tăierea, apoi vinderea ca fier vechi, a activelor unor societăţi de stat nici măcar integral plătite. Companii ale Mariei Schütz au beneficiat în mai multe rînduri de subvenţii de stat, deşi firmele aveau datorii la stat.

Gheorghe Daniliuc (PNG-CD)
Migrator: PRM, PSD, PNG-CD.

Victor Odolbaşa (PNG-CD)
Migrator: PRM, PSD, PNG-CD. Potrivit lui Vadim Tudor, care l-a exclus din PRM, Odolbaşa deţine cinci vile (împricinatul susţine că numai trei) şi trei maşini de lux. Vadim: „În total, averea lui este evaluată la peste 30 de miliarde de lei vechi, bani pe care nu-i poţi face dintr-un salariu, fie el şi de consilier judeţean“.

Constantin Dily Şerbănoiu (PRM)
Migrator: PSD, PNG, PSD Constantin Titel Petrescu, PRM.

Valeriu Zgonea (PSD)
Implicat în scandalul „Chiriile parlamentarilor“: deţine o locuinţă personală în Bucureşti, dar încasează şi bani de chirie de la Parlament (o mie de dolari lunar).

Ion Călin (PSD)
Ca viceprimar al Craiovei, a avut un rol determinant în acordarea unui contract de cesionare a parcărilor către firma Cronos. Contractul a fost reziliat în 2006, după ce a adus pierderi de cîteva zeci de miliarde de lei vechi la bugetul oraşului.

Mihai Voicu (PNL)
S-a remarcat prin casa pe care o deţine, o vilă ANL, primită deşi nu îndeplineşte nici unul dintre criteriile de departajare ale ANL.

Petre Petrescu (PSD)
S-a aflat în mai multe rînduri în conflicte de interese. Ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, de exemplu, a fost de acord cu atribuirea de către Direcţia de Protecţia Plantelor (instituţie subordonată CJ) a unor contracte către propria firmă. Într-un alt caz, Petrescu a aprobat cumpărarea de către Primăria Scăieşti (condusă de finul său) a unui imobil dărăpănat, dar de trei ori mai scump decît pe piaţă. Tranzacţia face obiectul unui dosar al Poliţiei Dolj.

Viorel Lis (PRM)
Migrator: PNŢCD (partid al cărui membru era cînd a devenit primar al Bucureştiului), PNG (partid pe care l-a înfiinţat, apoi i l-a vîndut lui Becali), PRM. Implicat în celebrul dosar de mită „Şpaga suedeză“, în care capii companiei suedeze ABB au declarat că ar fi mituit oficiali români pentru recuperarea unei datorii. Printre oficialii numiţi de suedezi era şi Lis, anchetat de Parchet. În mandatul lui Lis a fost semnat unul dintre cele mai controversate contracte ale Primăriei Bucureşti: concesionarea reţelei de apă şi canal francezilor de la Vivendi (acum Veolia), ceea ce a dus la înfiinţarea societăţii Apa Nova. Sumele de concesionare, pentru un contract pe 25 de ani, sînt ridicole. Tot de numele primarului Lis se leagă multe atribuiri de locuinţe din patrimoniul municipalităţii.

Mihai Lupoi (PNL)