Votul uninominal este o necunoscută pentru majoritatea cetăţenilor. Tocmai de aceea încercăm să explicăm, în linii mari, ce implică acest sistem electoral, pe care majoritatea partidelor îl laudă la suprafaţă, dar nu şi l-ar dori în ruptul capului.
În prezent, deputaţii şi senatorii sunt aleşi în România prin vot proporţional pe liste închise. În acest sistem, partidele desemnează o listă de candidaţi puşi într-o anumită ordine de fiecare partid, în funcţie nu doar de harul lor politic, ci şi de sponsorizările aduse partidului. De aceea se vorbeşte în anumite situaţii de „cumpărarea“ locurilor pe listele partidului. În funcţie de numărul de voturi obţinut de lista respectivă, în parlament au acces candidaţii în ordinea aşezării lor pe listă.
Acest tip de vot proporţional conduce la o reprezentare sporită şi stimulează prezenţa în parlament a partidelor mici, dar care obţin totuşi suficiente voturi pentru a trece peste pragul electoral. În schimb, determină dependenţa candidaţilor de conducerea partidului, şi nu de alegători. De asemenea, acest sistem produce o guvernare instabilă, deoarece în parlament ajung şi partide mici, fragmentând spectrul politic. Un guvern format în aceste condiţii nu reprezintă intenţia votului majorităţii, fiind format prin negocieri în cadrul unor coaliţii.
Alegeri ca pentru primar
Votul uninominal este practicat pentru alegerea parlamentului în state precum SUA şi Marea Britanie. Acest sistem este însă cunoscut românilor, practicându-se în prezent pentru alegerea primarilor. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot sunt faptul că permite apariţia unor guverne stabile ca urmare a majorităţii desemnate prin vot, dar şi faptul că are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul învins.
Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripţie electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea ştiinţifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situaţie în care candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează al doilea tur, în care majoritatea simplă este suficientă).
Senator de cartier
Sistemul uninominal va impune remodelarea la scară naţională a circumscripţiilor electorale. Dacă până acum o circumscripţie electorală acoperea un judeţ, în care se alegeau cam cinci senatori şi 12 deputaţi, acum se vor face circumscripţii mult mai mici, în care să se aleagă câte un singur senator şi un singur deputat.
Spre exemplu, cartierul craiovean Craioviţa Nouă, cu cei peste 100.000 de locuitori, ar putea constitui o singură circumscripţie electorală pentru Senat. Locuitorii din Craioviţa Nouă şi-ar vota propriul lor senator, care doar acolo îşi va face campanie şi tot acolo va da socoteală alegătorilor pentru activitatea sa din parlament. În momentul în care vor vota pentru Senat, cetăţenii din Craioviţa ar primi un buletin de vot pe care vor fi înscrise mai multe nume. Respectivii candidaţi nu se vor regăsi şi în alte circumscripţii din oraş, din judeţ sau din ţară. Alegătorii vor vota una dintre acele persoane înscrise pe buletinul de vot, iar candidatul care va primi cele mai multe voturi va reprezenta cartierul în Senatul României.
Variante de uninominal
În cazul unui sistem de vot uninominal majoritar (adică într-un singur tur de scrutin), candidatul care va obţine în cartierul-circumscripţie cel mai mare număr de voturi – nu contează procentul – va deveni senatorul sau deputatul circumscripţiei.
Sistemul propus de preşedintele Traian Băsescu este însă cel al votului uninominal în două tururi de scrutin, identic cu cel pentru alegerea primarilor sau a preşedintelui României. Concret, dacă nici unul dintre candidaţi nu obţine măcar 50% + 1 din numărul voturilor din circumscripţia respectivă, se va organiza al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi clasaţi.
ProDemocraţia a propus însă un sistem de vot uninominal mixt, sau cu compensare, care îmbină votul uninominal cu cel pe liste de partid. Prin acest sistem de vot se aleg în mod direct şi prin vot uninominal majoritar jumătate dintre mandatele aflate în competiţia electorală. Cea de-a doua jumătate a mandatelor se repartizează la nivelul fiecărei circumscripţii electorale pentru ceilalţi candidaţi, evident, pentru cei mai bine plasaţi.
Comentarii